Un "El" și o "Ea" c-am necăjită,
S-au întâlnit ca din senin,
Și la amândoi le era frică,
De nici nu știu cum să vă scriu.
"Ea" ca un pui de rândunică,
Cu "ciripitul" ei zglobiu,
Plângea cât e de nefericită,
În casa ei ca un pustiu...!
Și sub așa chip deghizată,
Vindea iluzii pe la "unii"
În acea iarnă imaculată,
Căci o râvneau mai toți nebunii.
Și "El" credea că e iubire...!
Când vezi un suflet întristat,
Doar că acea "nefericire"
Nu era decât un "Cal Troian"
Și uite așa "El" nu mai are... !
"Noroc" de acei ochi albaștri-verzi,
Căci erau prea plini de "sare"
Căci doi au fost... chiar nu mă crezi..?
____Original mesage____
From : Vrei Nu Vrei
02-11-2019 21:00 EEST
Data publicare: 05/11/2019 | Vizualizari: 2453