Publicata de: iuda in Suferinta
Încerc să dezleg misterul,
prietenilor ce m-au uitat,
de câte ori e negru cerul,
a greșelilor ce m-au marcat.
Ce nimicire mare i-a atins,
de așa repede s-au risipit,
de am rămas cu glasul stins,
și-o lacrimă ce pe-obraz mi s-a topit.
Sau poate în a lor trufie...!
au uitat de-acele jurăminte,
de am rămas cu inima pustie,
să uit cum au fost ei înainte.
Chiar dacă asta mă întristează,
voi rămâne la fel de vioi...!
de câte ori viața se distrează,
că eu... nu sunt o copie... ca voi...!
___-Original mesage-___
From:Vrei Nu Vrei-Ard Ard Pe Apă
17/07/2019 - 19:40 EEST
Data publicare: 21/07/2019 | Vizualizari: 2602