Publicada por: iuda en Personas
Responde con otra poesía Votar!
Te-mpedeci din întâmplare,
de un om căzut pe jos,
și normal chiar ți se pare,
întâi să-i vorbești frumos.
Că nu știi de ce destinul,
așa rău îl umilește,
de are viața ca pelinul,
și pe jos se chinuiește.
Te apleci și îți faci milă,
să-l ridici din acea stare,
murdărit tot de argilă,
plângând cât de rău îl doare.
Și îl iei pe lângă tine,
să-l ajuți... să-i dai speranță,
să-nțelegă acel bine...
ce-l primești o dată-n viață.
Doar că omul e ca ceața,
când tu vrei să-i faci un bine,
îți bagă în suflet gheața,
așa ca... „o mulțumire”
-----Original Message-----
From:❤️_ Vrei Nu Vrei_❤️
Sent: 05.04.2017 09:35 EES
Fecha de publicación 11/04/2019 | Vistas: 2742