Timpul... o mare ispită..!

Publicata de: iuda in Nemuritoare

Raspunde cu o poezie Voteaza!  Bookmark and Share

Multe omul mai învață,
uneori chiar prea târziu,
când riduri apar pe față,
ca în malul unui râu.

Îl încântă doar speranța,
la ce vrea și nici nu are,
de ajunge până-n Franța,
ca un semn de disperare.

Și din tot ce își dorește,
tot nu le are pe toate,
decât ceea ce iubește,
îl v-a găsi a lui moarte.

C-așai timpul trecător,
ca o mare pacoste,
doar el fiind nemuritor,
nu-i pasă de dragoste.

Nici măcar nu ne învață,
când ni-s pașii obosiți,
poate prea târziu în viață,
când deja suntem albiți.

-----Original Message-----
From:: ❤️_ Vrei Nu Vrei_❤️
Sent: 05.04.2017 09:35 EEST

Data publicare: 08/04/2019 | Vizualizari: 2945

Poezii de la acelas autor

 

Adauga un comentariu

Daca ai cont Logheaza-te aici.

Nume

ADRESA DE E-MAIL Nu va fi publicata pe pagina.

COMENTARIU



categorii

poezii noi

Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante