Publicata de: iuda in Sentimente
Mi-a bătut sfios la poartă,
Într-o zi pe inserat...
Să-i deschid îmi era teamă,
Fiind un pic c-am însurat.
Nu puteam s-o las în stradă,
Așa udă și plouată...
Și riscându-mi căsnicia,
Am mers degrabă la poartă.
Trupul ei atât de dulce,
Pe dată m-a fermecat,
Așa plin tot de tristețe,
Mă făcea să fiu bărbat.
Și mi-a devenit stăpână
Pe mine și sufletul meu,
De am ajuns o jucărie,
Pentru ea atunci la greu.
Tratată cum se cuvine,
Într-o zi s-a vindecat,
Și luând totul din mine,
A fugit și m-a uitat.
Noaptea când mă uit la stele,
O caut să dau de ea,
Pe năluca vieții mele,
Ce un timp a fost a mea.
-----Original Message---
From: ❤️_ Vrei Nu Vrei _❤️
Sent: 22.04.2018 07:33 EEST
Data publicare: 23/04/2018 | Vizualizari: 2326