Publicata de: iuda in Sentimente
Când din două suflete... iubirea dispare,
Doar unul va suferii și va plânge tare,
Nu poți să iubești... să fii și tembel,
Cum nici să-nseli... dar să fii fidel.
Nu poți să tot minți și să faci rău,
Nici să păcălești... alt suflet mereu,
Să fii și fidel... tot sperând la vise,
Lăsând ușile mereu... întredeschise...
Uite așa odată... o fată ca tine,
S-a aciuat... în suflet la mine,
Cândva de demul... când nu se simțea bine,
Ca după un timp... să-mi spună IUBIRE
Pentru mine atunci... nimic nu conta,
Era singura in lume și mă bucura,
Mi-a furat inima... când i-am văzut privirea,
De mi-a golit sufletul... furându-mi iubirea.
Viața mea atunci... a prins noi sensuri,
De am ajuns ca ea... să scriu zilnic versuri,
Până ăn ziua în care... pe alt drum a plecat,
Iar eu scriu tot înainte... singur și plouat.
O mai zăresc arareori... singură pe drum,
Veștejită și uscată... fără urmă de parfum,
Poate am și eu o vină... că a ajuns așa,
De aia mai scriu câteodată... despre ea.
-----Original Message---
From: ❤️_ Vrei Nu Vrei _❤️
Sent: 11.10.2017 08:08 EEST
Data publicare: 11/10/2017 | Vizualizari: 2183