Publicata de: iuda in Sentimente
Si am ajuns un singuratic...
Noaptea sa fac de santinela,
De ard mocnit ca un jeratic,
Cand noaptea trece efemera.
Si asta in fiecare seara...
Caci nu mai sunt demult scanteie,
Nici amintirile nu se mai rascoala,
De cand am pierdut pe o femeie.
Doar negura in noapre lumineaza,
Pe cerul gol fara de stele,
Nici sufletul nu mai viseaza,
Caci visurile au devenit prea grele.
Din cand in cand privesc in departare,
Sa vad in orizont de apare o stea,
E cea care ma dat la uitare...
Cea mai frumoasă stea din lumea mea.
Are si ea un pic de vina...
De cand am intalnit-o la rascruce,
Pe masochista... ticaloasa si divina,
Ce nu stiam ca vine si apoi se duce...
Si o caut in fiecare dimineata,
Cand stelele vorbesc in soapte,
Poate vine sa-mi dea un pic de viata,
Sa nu mai fiu singur din nou la noapte.
Aceasta ''condamnata si hulita''
E cea care ma scoate din furtuna,
Si o astept s-apara pe orbita,
Macar la noapte sa vad pe cer''o luna''
-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 20.03.2017 13:48 EET
Data publicare: 21/03/2017 | Vizualizari: 2233