TRECERE

Sa trecem puntea amandoi,
Nu-ti fie teama, esti cu mine,
Doar tine-ma de mana bine,
Nu-ntoarce capul inapoi!

Nu intreba, spre care cale,
Ne duce scandura de brad
Si nici facliile ce ard,
Nu mai sunt, puncte cardinale.

Putem ajunge intr-o lume,
In care nu-s poveri, nici dor,
Si toate patimile mor,
Fara a sti, de ce anume.

Sau poate pe un alt meleag,
In care dragostea domneste,
Si vis si patimi imparteste,
Unde iubirea-i, cerb pribeag.

Ori unde moartea e stapana,
Si strange suflete-n palate,
Facand din ele nestemate,
Sortite-n stele sa ramana.

Tu n-ai sa vii! Stiu ca ti-e teama,
Eu trec, mi-e dor de alt salas,
Se vede Syxul si-un luntras
Si am banutul pentru vama...