Publicata de: iris25 in Suferinta
Ne-am trezit din amortire
Si-am urlat de ne-a durut:
Ce-i atata pervertire?
Neamul nostru-a disparut?
Am dorit, ori toti, ori unul,
Si-am luptat, cum am putut,
Sa schimbam iarasi stapanul,
Acestui neam abatut.
Ne-am dorit bine sa fie,
Sa ne creasca si somajul,
Sa scapam de saracie,
Sa gasim iara curajul.
Ia perditia amploare,
Valoarea a decazut,
Vrem o noua guvernare!
Ce destin neprevazut...
Nu mai are lumea paine,
Banul urca, nevazut,
Doamne ce soarta de caine,
Ne conduce Belzebut...
Vlad Tepes, iesi tu din cripta,
Ori din covrul nestiut,
Ca tara, oricum e fripta,
Sa le vari tepe-n stranut.
Suntem serbi intr-o sclavie,
Suntem orbi,si surzi, si muti,
Ne-o salva poate-o stihie,
Daca nu, fugim in munti.
Iadul nu mai are rime,
Asta-i bine de stiut,
La atatea limuzine,
Si mii de burti de umplut.
Viata merge inainte,
De probleme, nu scapam,
Ne-ndreptam catre morminte,
Mortii sa ii educam.
Data publicare: 13/01/2014 | Vizualizari: 2652