Publicata de: k9nine2005 in Oameni
O casa batrana si trista
O usa de nuc ce scartie
Ferestre unde paianjenii
Isi construiesc o lume
In tinda o masa singuratica
Si un singur scaun
De departe simti mirosul,
de lumanari abia stinse
Semn ca cineva e acolo
E casa posomorata
De timp si de probleme
E cosciugul batranului
Ce doarme sus in patul de nuiele
Un miros de moarte
Cu aroma de tristete si neputinta
Te inconjoara de la primele acorduri
A ceasului batran de pe perete
Totul e haos
O lume luminata de intuneric
Si totusi e liniste
De sus din patul de nuiele
Se aude o voce
"De ce ai venit?Ti-am spus sa-mi dai pace"
Si ceasul se opri,si greierii tacura
Si linistea e acum muta.
De sus luna isi arunca un ochi de lumina
Printr-un colt de geam
Era pustiu,un miros de mucegai patrunzator,
Batranul in genunchi langa pat
Privea plangand poza celei de mult plecate
Acum cu parul alb,cu barba deasa
Avea mereu acelasi vis
Aceeasi voce ce-i spunea
"Nici moartea nu te va face sa ma uiti"
Si mosul cazu rapus de oboseala
Si de batraneti ,in somnul lui de veci
Si greierii ii cantara ultimul"sol"
Luna isi inchise ochii
Si-n poza de pe podea scria
"Tu esti singura mea iubire
Si cu tine am sa raman
Pana la oprirea timpului meu"
Data publicare: 11/12/2012 | Vizualizari: 2813