Trufia

Cand din boboc firav,incepi sa te transformi in floare
Si lumea iti admira zilnic,culoarea vie,parfumata
Cand simti vigoarea ce renaste,sub razele tremuratoare
Incepi sa uiti de unde ai porni,si ce ai fost odata

Nimic nu mai conteaza,caci fala ta e mare
Cand simti ca esti privita,admirata
Dar uiti ca viata ta e scurta,trecatoare
Si esti sortita ca-ntr-o zi sa fii taiata

Acelasi soare te va vesteji si-ti va fura culoarea
Si-aceiasi ploaie calda te va putrezi
Iar eu ma-ntreb ce-a mai ramas din toata floarea
Si de ce totul e facut pentru-a muri?

Gandeste omule si-ncearca sa-ntelegi
Ca viata noastra-i guvernata dupa alte legi
Ca frumusetea-i buna,dar e trecatoare
Si nu-ncerca sa furi trufia de la floare.