C.P. – CH22 – Ultimul glas

Publicata de: th3mirr0r in Sentimente

Raspunde cu o poezie Voteaza!  Bookmark and Share

Cartea Poemelor

*** 22 ***

Ultimul glas





In jur,doar ceata,imbratisa martirii

Cazuti in raurile de sange pe camp de batalie

Iar preoti,sa le ceteasca,le erau doar corbii,

Chemand cu glasuri reci,eternitatea..

Vantul sufla aprig si-mprastie spaima

Caci nimeni nu mai este viu,ca s-o infrunte,

In raza lunii sangerii,se-arata,parca..moartea,

Cu bratele-i imense,culegand victoria

Si chipu-i surazand de bucurie..







Ultimul glas…

Avea sa-si cheme de indata

Linistea noptii..

Doar atat,a mai ramas

In clipa ceea,blestemata,

La care toti,cazura in lanturile mortii..





Amurgul,de mai devreme,amesteca pe cer culoarea sangerie

Ce-aveau s-o guste toti,cu lacrimi in colturile ochilor;

Dar nimeni,nu avea de unde sa le stie..

Doar vazduhul,pastra tainele durerii lor..





„Sa fie asta,oare,un tablou al izolarii?”

Intrebase unul dintre batrani,oftand…

Privea schitele durerii,

Recunoscand ca ultimul glas,fuse candva,al sau..






©Th3Mirr0r

Data publicare: 27/10/2012 | Vizualizari: 2375

Poezii de la acelas autor

 

Adauga un comentariu

Daca ai cont Logheaza-te aici.

Nume

ADRESA DE E-MAIL Nu va fi publicata pe pagina.

COMENTARIU



categorii

poezii noi

Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante