Publicata de: th3mirr0r in Sentimente
Gradina Mea Cu Trandafiri
[II]
Suflete,
Iti amintesti cum taceam amandoi,
Iar glasul naturii,alintandu-ne,in soapte,
Ne rasfira amintirile,in secvente de tablouri,noi?!
Vantul,isi trecea aripa-i de catifea,prin parul tau,
In timp ce priveai norii,cautand linistea de dincolo de ei..
Eu eram atunci,in mana-ti gingasa,doar..trandafirul tau..
Iar tu..erai,intr-o clipita,zana-mi draga,in clipa-n care ma oglindeam,in ochii tai..
Iti amintesti,suflete,cand paseam amandoi,pe-aceeasi treapta,
Crapata de vremuri,dar inca pastrandu-si duritatea,
Inca pastrandu-si forma,
La fel ca si-acum,cand prin vorbe-i pictata?
Odihnindu-ma,pret de-o clipa,acolo,te priveam intristata,
Cu ochii tai argintii,dar totusi,asa de vii..
O mana-ti intinzi,catand in brate,sa ma tii,
Si totul,se schimba,deodata..
Lacrimile mici,din colturile ochilor tai,devin ale mele,
Atunci,tu sufletu-mi atingi,precum un sunet duios,de nai..
Sunt doar..soaptele tale..
Devenit-au precum vantul..atunci cand dadea aripi..viselor noastre..
Eu te iubeam,tu ma iubeai..
Paseam amandoi apoi,cu lentoare,prin labirintul timpului,
Inconjurat de verdeata sublima a gardurilor vii,
Apoi,ne opream,pret de o clipa,sa privim 'naltul cerului..
Imi spuneai,soptind:"blandetea sufletului meu,in brate tale,vreau sa ma tii"..
©Th3Mirr0r
Data publicare: 24/09/2012 | Vizualizari: 2487