Publicata de: razvan_claudiescu in Diverse
Mă simt ca o carte,
Scris de romancierul Eminescu,
Doar se ştie atât de bine,
Femeia este basmul cel etern,
E frumoasă,
Cu un chip de zână bună,
Corpul său e tare profund,
Şi uşor ca un fulg.
Femeie cu ochii tăi de diamant,
În faţa ta sunt o bucată de pământ,
Iubirea ce tu o dai,
E adusă cu grijă din Rai,
Eşti basmul cel etern, femeie,
Eşti arta, istoria romanţei de iubire,
Ce un bărbat o poartă,
În a sa inimă ce bate,
Agale şi lin ca lacul albastru,
Ca şi culoare ochilor tăi,
În al meu suflet de bărbat,
Este de mare valoare,
Care costă iubirea ce ţi-o port,
Cu mare, mare dragoste eternă.
. . . . . . . . . . . . . . .
Femeia este basmul cel etern,
În carte sufletului din al meu piept,
Aprobat greu de guvern,
Ca să fiu un om deştept.
( 2010, 20 noiembrie )
Data publicare: 20/11/2010 | Vizualizari: 2602