Publicata de: razvan_claudiescu in Pentru mama
O! scumpă mamă, o, rămâi şi nu pleca din astă vreme,
Iar timpul te-a adormit pe vecie mult preadevreme,
Soarele-ţi este unchi, iar codrul ca şi un frate,
Şi cu ajutorul vântului doresc profund a te lua în braţe,
A te îmbrăţişa cu căldură de la soarele ce te plânge,
Şi dorinţa codrului în braţele sale lungi a te strânge.
Amintesc în stropi de lacrimi de jale şi de durere,
Curgându-mi pe obraz cu tristeţe fără de părere,
Cînd îmi spuneai să nu te plâng la al tău căpătâi,
Şi ţinând în mână lumânarea de îngerii alai,
Ca sufletul să nu-mi plângă în lacrimi de sânge,
Şi căldura sufletului ei mi-a dat putere fără a plânge.
Mormântul rece de piatra făcut cu lacrimile de jale,
Şi îmi rămîn cu tine, dulce mamă doar amintirile,
Doresc a intra cu tine pe treptele presărate cu flori,
Dar al tău suflet dulce cules de pe cerul cu nori,
În acest mormânt negru în care trebuie să rămâi,
A te lăsa acolo şi aţi fie frig şi nu sunt la al tău căpătâi.
( 2010, 28 octombrie )
Data publicare: 28/10/2010 | Ultima modificare: 05/11/2010 | Vizualizari: 2789