Steaua

Publicada por: razvan_claudiescu en Amor

Responde con otra poesía Votar!  Bookmark and Share

*
Sunt la fereastra mare,
Care privesc spre mare,
Razele soarelui de dimineaţă,
Seamănă ca şi-o mică ceaţă.

Năvălesc în marea sărată,
Şi puţin cam supărată,
Acest peisaj dintr-un tablou,
Desenat de un mare erou.

În oglinda mării zăresc ceva,
Nu, distinct decît păsări cîteva…
Care zbura deasupra apei,
Ca de obicei.

**
A mea stea se plimbă prin nori,
L-am botezat cu numele Fior,
În care mitititelul zgîrie nori,
Şi neavînd viaţă-mi e un frăţior.

El nevăzîndu-mi că-l privesc,
Spre cerul albastru împărătesc,
Pentru Fior steaua rebelă,
Îndrăgostit de-o stea femelă.

Femela-stea lucea atît de tare,
Lui Fior inima-i batea atît de tare,
Chiar dacă era o stea şi nu avea,
Dar Fior foarte mult o iubea.

Trecură unu, trecură trei,
Zilele ca anii foarte grei,
Ca steaua-femelă să-l accepte,
Că iubirea lui-i sinceră cu fapte.

Nunta lor a ţinut anii la rînd,
Printre norii albi ca un gînd,
Oamenii murea şi alţii se năşteau,
Nunta lor tot mai continuau.

***
Multe steluţe au adus pe cer,
Vîntul suflă puternic în aer,
Fericiţi sunt cu ai lor copii,
Şi sunt micuţi şi foarte scumpii.

( 2010, 16 octombrie )

Fecha de publicación 16/10/2010 | Vistas: 2554

Poesías del mismo autor

 

Agrega un comentario

Si tienes cuenta Entra aquí.

Nombre

DIRECCIÓN DE E-MAIL No será publicada en la página.

COMENTARIO



categorias

poesías nuevas



últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes