Publicata de: razvan_claudiescu in Legende
Legenda numită poezia care-i cuprinsă din viaţă,
Rima ca un mare cristal preţuit arată binecuvântată,
Cu spiritul comunicativ de durerea strofelor,
Dulceaţa ascunsă în cuvintele ei pure a amintirilor.
Este faţa zâmbitoare de aura poeziei ale realismului,
Dragostea oferită a literaturii care cuprinde a amatorului,
Şi în faţa ta de arderea trepidantă a versurilor fără rimă,
Pune o floare poetul pe tot ce conţine o poezie cu inimă.
O emblemă cerescă printr-o poezie cu multă armonie,
Cu ochii ei puri şi eminescieni a predecesorilor de domnie,
Dă undă şi inspiraţie supremă unui mare epigon de faimă,
Cu poezia în defavorul generației noi și cred cu spaimă.
Data publicare: 17/09/2010 | Vizualizari: 2816