copliaria

Parca mai ieri eram un cpil mic
Care, numai din nazbatii eram zidit
Cu dorintsa de a ma juca mereu
Cu totsi copiii din jurul meu.

Cand toata ziua pe afara stateam,
Cand de familia mea mereu uitam,
Doar un singur lucru shtiam
Acel gand, care-mi spunea ca in acea zi tot un copil eram.

Cand intram in casa inchideam toate ushile
Atunci cand trebuia sa ma joc cu papushile
Ca nui cumva sa m a deranjeze cineva,
Caci totsi shtiau ca papushile sunt pasiunea mea.

De dimineatsa pana seara
Imi placea sa stau numai pe afara.
Fericita eram mereu,
Caci shtiam ca distractia sta in jurul meu.

Parintilor mereu le faceam probleme,
Iar vecinilor le provocam numai durere
Cand aruncam cu mingea-n geam
Si din gresheala, pe-acesta il spargeam.

Pe acea vreme nu shtiam ce inseamna durere,
Ci shtiam doar de cuvantul „placere”
In cae gaseam multe intselesuri,
Prin care ne implineam multe visuri.

Seara, afara stateam pana tarziu
Shi nici un loc de pe astrada mea nu era pustiu,
Caci eram copii foarte multsi
Shi ne placea sa intram in pielea mltor adultsi,

Era un baiat mai mare
Care shtia multe povesti fermecatoare,
Iar seara in jurul lui ne straneam
Shi cu multa atentsie il ascultam.

Dupa ce o poveste se termina,
Fiecare copil acasa pleca
Cu un zambet pe fatsa,
Shtiind ca maine incepe o noua zi din viatsa.

Crazy Poems

Poesía loca, entra y coloca!

copliaria

Poesías del mismo autor

Agrega un comentario

categorias

poesías nuevas

últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes