Home » Poezii » Parodii » Cea mai bunǎ soacrǎ din lume

Cea mai bunǎ soacrǎ din lume

Publicata de: val in Parodii

Atât de multe rele despre soacrǎ
S-au scris, s-au spus şi se mai cleveteşte,
C-ar fi otravǎ, ciumǎ, c-ar fi acrǎ…
La mine însǎ, nu se potriveşte…

Şi nu c-aş vrea ca sǎ vǎ bag în boale,
Nici sǎ mǎ laud, ori sǎ fac gargarǎ,
V-o spun pe bune, nu-nşir vorbe goale,
Cunosc o soacrǎ, extraordinarǎ !

De-atâţia ani trǎind cu ea în casǎ,
Nu ştiu sǎ-mi fi fǎcut o mutrǎ acrǎ,
E o femeie, bine chiar aleasǎ,
Cǎ d-aia zic, mai rar o aşa soacrǎ (!)

De cum mǎ scol din pat de dimineaţǎ,
(Doar sǎ vedeţi de mine cât îi pasǎ !)
N-apuc mǎcar nici sǎ mǎ spǎl pe faţǎ,
Cafeaua şi ţigara-mi sînt pe masǎ,

Apoi când plec, frumos ea îmi aşeazǎ
La gât cravata, chiar şi nodu-l face,
Iar pǎrul, cǎ n-am mult, mi-l aranjeazǎ,
La dungǎ, apretat, la patru ace;

Când vin acas’, m-aşteaptǎ bucuroasǎ,
Şi-asta mereu, nu c-ar fi zi de leafǎ,
De-atâta stres, sǎ sufǎr nu mǎ lasǎ,
Masaj la tâmple-mi face şi la ceafǎ ;

Un şpriţ în plus îmi dǎ, când vine cina,
Ce-o pregǎteşte numai pentru mine,
Iar când mǎ culc, tot ea stinge lumina
Şi-apoi…nu vǎ mai zic, cǎ mi-e ruşine.

Acum, tu cititor care roşeşti,
De nu mǎ crezi, ţi-o spun cǎ nu mi-e greu :
E soacra norei mele, din Piteşti
Şi mama lui Costel…bǎiatul meu !

Valeriu Cercel