Amicul meu, are o sorǎ
Frumoasǎǎǎ, da’ frumoasǎ foc (!)
În pat cu ea, cam de vreo orǎ,
C-am început-o dintr-un joc…
Şi cum spusei, sufǎr de-o boalǎ
Precis sǎ fiu, chiar la mijloc,
Da’ nu ştiu cum, c-avea o şcoalǎ,
M-a lecuit de ea pe loc;
Pǎi ce vorbeşti, m-a luat frumos
La pipǎit şi frecţionat,
Puţin în sus, puţin în jos,
Cu alifie, delicat
Şi când s-a-ncins, m-a luat vârtos
Cǎ nu vǎ mint, m-a-ncǎlicat
Pe cât eram eu de bǎţos
De scârţâia şi bietul pat;
Vreo douǎ zile, parcǎ trei,
Frate, am fost ca nou nǎscut
Şi asta din pricina ei
C-atât de bine mi-a fǎcut,
Dar mai apoi, avui iar panǎ,
Ceva din nou mǎ deranja
Exact în zona medianǎ,
Chiar foarte tare…mǎ jena,
De am rugat-o insistent
Pe sora prietenului meu,
Sǎ-mi facǎ-acelaşi tratament
Dacǎ se poate mai mereu;
Da’ nici prin gând sǎ mǎ refuze (!)
(Treaba fiind şi contra cost)
Sau cel puţin sǎ mi se scuze
Ori sǎ mǎ ia cumva la rost.
……………………………
Îi mulţumesc lui Dumnezeu,
Fi’nd lecuit acum de boalǎ,
Cǎci sora prietenului meu
De dimineaţǎ când se scoalǎ,
Masaj îmi face tot mereu,
Cǎ ea e sorǎ…medicalǎ !
……………………………..
Scǎparǎm noi de leprǎ, ciumǎ,
Dar cu sciatica…nu-i glumǎ !
Valeriu Cercel
Data publicare: 17/05/2010 | Vizualizari: 2850