Publicada por: val en Parodias
Responde con otra poesía Votar!
De când nu mai port mătreaţă,
Nici frizer ca să mă tundă,
Am ajuns iarăşi în viaţă
Ca să fac cifră rotundă,
Şi…precum distinse doamne
Suferind de modestie,
Vârsta mea, cu-atâtea toamne,
Nici nevasta nu mi-o ştie,
Auzind-o cum se plânge
Azi, în zori, cu migăleală,
Că, mai greu parcă ajunge
Ca să dea de socoteală,
Fi’nd acuma o etate
Schimbătoare, ca şi clima,
Când în zori, să nu zic toate,
Soaţa-i de se scoală prima,
Dar cum nu-i o vârstă mică…
Pe la mijlocul ulucii…
Sunt fălos că-mi poarte pică
Toţi ce-şi mai stropesc papucii,
Însă-i vârsta potrivită
Când copii-s pe picioare
Şi doar când n-au recuzită,
Te mai cată …la boznare…
E momentul din răscruci,
Între cârcă, pensionare,
Când te-ntrebi de mai apuci
La birou vreo avansare,
Este vârsta când, pe dos
Îţi mai iei ciorapii-n pripă,
Şi nu simţi că au miros
Chiar de sar în sus şi ţipă,
Când te-mbeţi şi-adormi cuminte
Doar dintr-un pahar anost,
Şi nu-ţi mai aduci aminte
Cam al câtelea a fost…
Este vremea când uităm,
De gâlcevi, de dandanale,
Iar pe duşmani îi iertăm,
Suferind de boli normale,
Însă e şi minunată,
Când, la fuste de priveşti,
Parc-ai mai trăi o dată
Să n-ajungi să te căieşti (!)
Este trecerea-n revistă
Amintindu-ţi anii toţi,
Contemplând o nouă listă
Cu nepoate şi nepoţi….
Este vârsta, cum am spus,
Precum Terra de rotundă,
Însă cu un pol în plus,
Pregătit pentru o rundă,
C-o să-mi vină neamul tot,
Pentru performanţa asta
Şi pentru…ce bine-arăt,
…să-mi felicite nevasta !
Valeriu Cercel
Fecha de publicación 01/05/2010 | Vistas: 2891