Inicio » Poesías » Temporadas » Ploaie de toamnă

Ploaie de toamnă

Cad fără ambiţii, a norilor surplus de lacrimi,
Sfârşindu-şi efemera călătorie-a sorţii,
Şi se unesc,dându-şi adunarea stropii mici,
Într-o baltă, din cele multe câte se afirmă.

Şi plouă ziua, şi plouă noaptea,
Bătânt ritmic, tactul, pe un tomberon uitat,
Ori se preling, ca nişte picături de sânge,
Pe geamul veşnic rece, întristat.

E cale lungă până-n faptul iernii,
Gândesc zâmbind copacii în faptul serii,
Căci nu au minte, nici chiar bătrânii,
Să le explice bruma, de pe ramurile ude.

Fecha de publicación 12/11/2009 | Vistas: 2627