pe un varf de stanca,pe o coara trista...
sta un alpinist si o alpinista....
sunt in regrupare,foarte obositi...
au infruntat moartea si sunt multumiti...
cinci lungimi de coarda,asta ii desparte...
de viata de jos,care e departe..
totul este mic...pana sus putin...
ei vor sa ajunga,sa fie ..
suntem tiganii lumii...cei hoti si criminali...
asa ne vad mai toti...ei nu stiu...
de poetii...cei vii..chiar de sunt morti...
toti stiu ca Eminescu...a fost un bun roman...
poetul nostru sacru...hyperion strabun...
dar oare lumea buna...de un Bacovia stie...
si-a scris morbida-i viata,pe col..
cand,am crezut,ca poti mai mult...
ai disparut,nu ai stiut...
ca fiecare,cuvant scris...
e un blestem,in paradis...
suntem oracole,mobile...
ne scriem viata,ne-o pictam...
sa suferim,noi stim ,prea bine..
si stim ,sa ne si bucuram...
orice cuvant,e alinare..
ramane scris,doar in etern....
amintiri,prieteni,muze...
am uitat,suntem straini...
precum pomul fara frunze...
suntem cand ,imbatranim..
au fost,clipe minunate...
am fost multi,prieteni buni...
precum filele din carte...
ne adunam,eream nebuni...
dar si tineretea,trece...
si noi ne,maturizam...
am ramas,doar doi ,d..
vanatul a cazut,rapus de plumbul rece...
si vanatorul,fericit se duce...
trei caini iau urma ,alergand in tufe...
vanatul tremura,simte sfarsitul...
un cerb frumos ,de numai 4 ani..
un suflet trist,cu ochii lacrimand...
ce viata-n fata ,avea de-ar fi trait...
ce nu stia ,ce este teama,ce-i iu..
amintirii...suflete-n delir...
toate ne revin....chinuitor...
dragostea...este numai una...
cicatrici pe suflet....dor...
zambetul...calm si aromat...
visul...de pe gene..l-ai uitat,
pasii goi..se intorc..din drum,
suferinta,se preface-n scrum..
azi sunt, iar...focul,de sub jar..
dimineati...
imi pare rau...sau scuza-ma te rog...
sunt doar cuvinte calde, nascute din pacat...
sa uit acuma totul,sau sa ignor nu pot..
si constient,de fapte,cu viata m-am jucat...
dar suntem,niste oameni,iubim,mintim,gresim..
si intoarcem iar obrazul,sa fim din nou loviti ..
suntem creati din scuze,de..
tu ...cand ai venit...
erai o simpla...diva..
nu credeai..in mine...
nu spuneai ce simti...
nu erai ...naiva...
nu vroiai sa minti..
erai o fecioara...
erai tot ce-i bun...
si-am crezut in tine...
si-am oferit tot...
am cladit ruine..
am sperat ,sa pot..
sa iubesc,sa sufar...
si sa mint..
tu ...biet naiv...ce ai crezut ,in pace...
ai fost rapus de glont...de un cretin...
tu...care vedeai natiunea...precum un lord...
cu ochii mintii...prin sticlele rotunde...
ce ne-ai cantat,balade...ce ne-ai facut,poeti...
te-am ascultat si treji si beti...tu omule..
naiv...nu ai putut,sa te re..
in aceasta viata,plina de pacate...
am sperat ca este, ceva si dincolo de moarte...
am facut greseli,ca orice muritor...
si pacate multe,ce nu pot sa ignor...
am luptat cinstit,am stiut sa cad...
de multe ori invins,tot m-am ridicat...
am fost justitiar,am fost mafiot...
am invatat,sa fur si ..
Pagini: Prima pagina Inapoi 3 4 5 6 7 8 Inainte Ultima pagina