Tristete de toamnã

Publicata de: motzoaca in Anotimpuri

Raspunde cu o poezie Voteaza!  Bookmark and Share

Covor de frunze arãmii
Cãlauzeste ai mei pasi
Ce alte dãti , deunãzii
Treceau prin crâng de toporasi

Prin lan de maci si albãstrele
Prin brazdele de fân cosit
Plecat-au toate , rândunele
Pustiu e cuibul , pãrãsit

Vin amintiri de prea departe
A ploii tristã simfonie
Miros dulceag de mere coapte
Ce vine din bucãtãrie

Vin pasii ei , grei , obositi
Cum n-am stiut de a ei boalã ?
Ochii-i sunt tristi si înrositi
- Tu , Irinel , venit-ai de la scoalã ?

Mi-e greu sã cred de prea multi ani
Cã a plecat , câ nu mai este
Se scucturat-au tei , castani
De multe ori . . . cine-si mai aminteste ?

Mã rog mereu pentru-al tãu suflet
Si plâng cum plânge trista toamnã
Adorm în gând cu al tãu zâmbet
- Mi-e dor de tine , scumpã mama !

Data publicare: 18/10/2012 | Ultima modificare: 08/11/2012 | Vizualizari: 1556

Poezii de la acelas autor

 

goeteri a comentat:

Înduioșător...

motzoaca a comentat:

. . . Si trist . . . Doar atât mai pot face pentru ea ; avea treizeci si sase de ani când a murit si eu vreo opt . . .
Mi-a promis ca ma ia cu ea dar vad ca nu s-a tinut de cuvânt ; eu înca mai astept . . .

Adauga un comentariu

Daca ai cont Logheaza-te aici.

Nume

ADRESA DE E-MAIL Nu va fi publicata pe pagina.

COMENTARIU

Cod de verificare CAPTCHA Image Reîncarca imagine



categorii

poezii noi

Salvati Copii Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante