Inicio » Poesías » Sufrimiento » În zbaterea de laţ...

În zbaterea de laţ...

Degeaba bolta e senină...
dacă în suflet am doar nori,
de când mi-ai devenit străină,
nici noaptea nu mai am fiori.

În jurul meu totu-i pustiu...
să-mi plâng durerea doar la stele,
apoi cu lacrimi să mi-o scriu,
cu unghia adânc în piele.

Degeaba m-ai privesc în zare...
prin stropi de ploaie și de vânt,
când totul e mort fără valoare,
ca și amorul tău defunct.

Nu mai e nimic ca în trecut...
din acele nopți atât de ispititoare,
și n-am răspuns cum te-am pierdut,
de totul e gol... fără culoare.

-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 19.12.2o21 _ o5:oo EEST