Era odată frumos totul...!

Publicada por: iuda en Leyendas

Responde con otra poesía Votar!  Bookmark and Share

E toamnă-n timpul meu nesigur,
și iarna din nou o să vină,
să mă găsească iarăși singur,
căutând în noapte o lumină.

Să merg pe stradă către asfințit,
prin covorul de multe frunze moarte,
întrebându-mă din nou nedumerit,
de ce viața mi te-a dus departe.

Și-n jurul meu e-atâta de pustiu,
de-aud și vântul uneori cum geme,
iar surâsul mi-a murit de viu...
prin amintirile din altă vreme.

Când născoceam cuvinte ne-nțelese,
iar noaptea părea o magie,
fără ca de alții să ne pese...
când din orice făceam o poezie.

____Original mesage____
From:Vrei Nu Vrei
14/09/2019 - 07:00 EEST

Fecha de publicación 22/09/2019 | Vistas: 2154

Poesías del mismo autor

 

Agrega un comentario

Si tienes cuenta Entra aquí.

Nombre

DIRECCIÓN DE E-MAIL No será publicada en la página.

COMENTARIO



categorias

poesías nuevas



últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes