E plină lumea de minciuni...!

Publicata de: iuda in Oameni

Raspunde cu o poezie Voteaza!  Bookmark and Share

Și vine iarnă iar fără tine,
să curgă fulgii peste noi,
ca stele mici diamantine,
să uităm trăirile în doi.

Și îmi e dor ca niciodată,
de ce am fost odată „noi”
și dorul și azi mă mai poartă,
să revenim la vremurile de-apoi.

Dar totul pare a fi scrum,
și-am devenit să fiu un oarecare,
că tu te-ai rătăcit pe drum,
odată cu ultima ninsoare.

Probabil că nimic nu ai simțit,
de m-ai lăsat singur pe lume,
dacă la altul repede-ai fugit,
mai multe „daruri” a obține.

Nici nu mai caut alte explicații,
de când prin lume te-ai ascuns,
că ești la fel cum sunt și alții,
și nu mai vreau nici un răspuns.

-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 14.11.2020 -07:20 EET

Data publicare: 15/11/2020 | Vizualizari: 39

Poezii de la acelas autor

 

Adauga un comentariu

Daca ai cont Logheaza-te aici.

Nume

ADRESA DE E-MAIL Nu va fi publicata pe pagina.

COMENTARIU

Cod de verificare CAPTCHA Image Reîncarca imagine



categorii

poezii noi

Salvati Copii Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante