Cainta...

Publicata de: iuda in Sentimente

Raspunde cu o poezie Voteaza!  Bookmark and Share

Ce magica era a ta privire,
Ca un bandaj de pus la rana,
Dar a ramas fara sclipire...
Si a-nceput acum sa doara.

Din ziua in care ai plecat,
In acea prea trista dimineata,
Cand cerul intreg s-anourat,
Lasandu-mi amintiri pe o viata.

Mai simt sclipirea lor si-acum,
Chiar daca sufletul e rupt in doua,
Caci te mai vad din cand in cand pe drum,
Mergand spre alta cale noua.

Nu ai sa stii poate niciodata,
Ca ai fost si esti a mea icoana,
Cand iti ofeream iubire-adevarata,
Tu ma surghiuneai la prigoana.

Eu tot credeam ca esti o zana,
Desprinsa parca din povesti,
Dar din pacate nu aveai vointa,
Si ai plecat acolo unde esti.

-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 28.04.2017 06:57 EEST

Data publicare: 28/04/2017 | Vizualizari: 88

Poezii de la acelas autor

 

Adauga un comentariu

Daca ai cont Logheaza-te aici.

Nume

ADRESA DE E-MAIL Nu va fi publicata pe pagina.

COMENTARIU

Cod de verificare CAPTCHA Image Reîncarca imagine



categorii

poezii noi

Salvati Copii Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante