Categorie:
Autor:
Cuvânt:
 

Viata

by ancuta

             Ce e viata       
      Viata e un fir de ata      
      Ce atarna in vazduh       
      Scrieti lectia de viata       
      Si invata sa o asculti       
      Ce e viata o secunta        
      Ai clipit si nu mai esti

Sufletul de chin rapus...!

by iuda

Inspirat de-a ta magie,
îți mai scriu o poezie,
pentru ochii tăi albaștri,
două stele printre aștri.

Aș vrea s-aud de la tine,
ce ți-am făcut de te-ai schimbat,
că urlă sufletul în mine,
mai rău ca un turbat.

Și tot aștept acel moment,
să-mi spui măcar un argument,
de ce mă faci să zâm..

Adio..

by ase

Și vreau să zic adio,
La tot ce a fost odată,
apărut dintr-o dată.
Căci tre' să-mi cer iertare,
pentru o binecuvântare...
Totul e contrasens, iar eu..
îmi pierd din interes..


Doar eu și versul...!

by iuda

Visul meu din acea seară,
îmi zâmbește nestingherit,
că am scăpat de grea povară,
de a fi... „îndrăgostit”

Prea rușinat de așa fapte,
am să oftez în rime neîncetat,
de cât să sufăr peste noapte,
iar ziua obosit și nemâncat.

Eram îndrăgostit fără scăpare,
„nebun” după acel chip frumos,
..

Și frigului îi este frig...!

by iuda

Tot mai frig pe-afară este,
chiar și frigului îi e frig,
și ți-aș spune o poveste,
dar degeaba te tot strig.

Căci ai plecat și asta doare,
și nu am un antidot,
iar durerea nu-mi dispare,
și să strig chiar nu mai pot.

Totul în jurul meu e nins,
și zăpada îmi dă fiori,
căci ai uitat tot ..

Boboc micuț de trandafir...

by iuda

Nu mi-a fost mie hărăzit...
să fac bobocul să-nflorească,
că prea mulți mi l-au lovit,
în fiecare zi de dimineață.

Nu vor să-l vadă înflorit...
cu a lui corolă minunată,
de mi-l lovesc așa cumplit,
să nu-l văd înflorit niciodată.

Acest boboc micuț de trandafir,
îmi aduce zilnic alinare,..

Când m-apucă dorul...!

by iuda

Am o inimă bolnavă...
și nu-i găsesc deloc leac,
și i-aș da chiar și otravă,
de chinuri ca să o scap.

Am o inimă bolnavă...
și e mereu în agonie,
de când a devenit epavă,
datorită numai „_ție_”

Am o inimă bolnavă...
și mă apleacă de spate,
de nu mai am pic de vlagă,
când pe nimeni n-a..

Mi-ai impus „uitarea”

by iuda

Când nopțile le împărțeam în doi,
păream așa de fericiți,
și ne dușmăneau prea mulți pe noi,
că nu eram ca ei „de diferiți”

Adesea îți spuneam cât te iubesc,
și-acest blestem doar singur îl voi duce,
căci azi te caut și nu te mai găsesc,
de când „la noi” ai preferat „o cruce”

Străini vom..

Pentru ce nu am putut spune... ___am plâns...!

by iuda

Pentru ce nu am putut spune...
__________________am plâns...!

Așa e viața asta blestemată,
Să fiu mereu bătut de soartă,
Adus de spate cu capul în pământ,
Că și un păcătos la un lăcaș prea sfânt.

Și mă întreb nedumerit cum sunt,
Cu ce-am greșit pe-acest pământ,
Să par în ochii mult..

Cea mai mare greutate...!

by iuda

Singurătatea... e tot ce doare,
când sorbi din cupa nebuniei,
trasând pe suflet catedrale,
unde un mort nu mai învie.

Atunci pe bolta gândului ceresc,
și timpul în lacrimă se pierde,
când nu mai poți spune „te iubesc”,
de ești bărbat sau ești femeie.

Și te lași pierdut în voia sorții,
ș..

Pagini: Prima pagina Inapoi 1 2 3 4 5 6 7 .. 42 Inainte Ultima pagina



categorii

poezii noi

Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante