Cuvinte pierdute-n eter...!

Publicada por: iuda en Leyendas

Responde con otra poesía Votar!  Bookmark and Share

Mă poartă toamna... la plimbare,
și-n amintiri să mă-nfășor,
din alea care din întâmplare,
au lăsat în urmă numai dor.

Mă poartă toamna... pe alei,
în noaptea cu lună plină,
unde sunt mii de femei...
dar a mea nu vrea să vină.

Mă poartă toamna... prin cuvinte,
cu acei stropi de amintire,
ca un balsam să mă alinte,
din tot ce-a fost cândva „magie”

Mă poartă toamna... dar degeaba,
ce-a fost trecut azi nu mai este,
că-n urmă a rămas doar pleava,
din acea dulce poveste.

-----Original Message-----
From: ❤️_νЯξί۞nu۞vЯξί_❤️
Sent: 06.09.2020 -14:30 EET

Fecha de publicación 06/09/2020 | Vistas: 1634

Poesías del mismo autor

 

Agrega un comentario

Si tienes cuenta Entra aquí.

Nombre

DIRECCIÓN DE E-MAIL No será publicada en la página.

COMENTARIO



categorias

poesías nuevas



últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes