Osânda tinereții mele...!

Publicata de: iuda in Sentimente

Raspunde cu o poezie Voteaza!  Bookmark and Share

Mă simt prea istovit și frânt,
iar curajul ce-l aveam îmi moare,
și n-are rost să mă frământ,
când orice pas mă doare.

Chiar trupul meu se-mpotrivește,
de-a mai trimite un sol în zare,
când nimeni la el nu se oprește,
și însetat se clatină și moare.

Iar sufletul ca într-un clește,
nu contenește să tot plângă,
că înc-o viață își dorește,
chiar și o altă lună..!

Căci cea sub care am tot iubit,
sub bolta nopții înstelată,
e rece și ca de granit...
ca orice inimă de fată.

Și simt o scârbă îngrozitoare,
când aud repetat într-una...
„eu te iubesc” și nu mă crezi,
apoi te lasă pentru toteauna.

Original mesage
Vrei Nu Vrei
15/03/2019

Data publicare: 15/03/2019 | Vizualizari: 2244

Poezii de la acelas autor

 

Adauga un comentariu

Daca ai cont Logheaza-te aici.

Nume

ADRESA DE E-MAIL Nu va fi publicata pe pagina.

COMENTARIU



categorii

poezii noi

Motivonti - Te ţine motivat

ultimele comentarii

membri noi

pagini interesante