E Craciun!

La scoala, bancile ma plictisesc
Orele ma-nnebunesc
Cuvintele scrise pe tabla m-ametesc,
Iar ferestrele ma ademenesc

Ma uit afara, e ninsoare
Cerul alb - fara culoare
Nori pe cer, nu este soare
Totul ma duce la disperare

Ma cucereste un avion
Ce zboara pe cer usor
Pare un peisaj visator
Al unui vrajitor

Luminite colorate apar
Sentimentele mohorate dispar
Oamenii alearga adeseori
Este spirit de sarbatori

S-apropie Craciunul,
Cand oamenii daruiesc
Copiii se cinstesc
Iar colindele inveselesc Ajunul

Ma uit la ceas, vad timpul, se scurge
Inauntrul meu, sufletul plange
Ma gandesc la saracii strazii
Pe care i-au acoperit nametii

Micutii plang in frig
Si stau in gerul aprig
Ascunsi sub brazii-mpodobiti
Inghetand si clantanind din dinti

Macar o masa calda,
Macar un adapost,
Macar o soapta sa le dezmiarda
Sufletul fricos

Clopotelul suna, si m-aduce la realitate
Imi simt inima cum tare bate
Simt frigul de-afara cum ma cuprinde incet
Si ies din scoala cu barba in piept

Ninge tare,
Viscolu-i mare,
Privesc cu mirare
Fulgii cat pumnul

Ajung acasa si ma ghemuiesc langa soba
Pe masa m-asteapta o portie de ciorba
Privesc in cana calda de ceai
Si-mi soptesc o vorba:
"E Ajunul de Craciun!"
Oamenii mereu isi spun:
Fii mai darnic, fii mai bun
E Craciun!

Crazy Poems

Poesía loca, entra y coloca!

E Craciun!

Poesías del mismo autor

Agrega un comentario

categorias

poesías nuevas

últimos comentarios

miembros nuevos

paginas interesantes